Partea cealalta

mai 24 830 Like to Share? 4 Comentarii Text Mare-Text Mic

Bine.. dupa saptamani, luni, ani buni in care ati rezolvat diferite probleme si neintelegeri care au aparut intre voi, vine si vremea in care, bucurosi nevoie mare va mutati impreuna. Ati mai petrecut cate-o noapte impreuna cand si cand, dar prinse in mirajul acelor nopti fierbinti poate nu ati observat un lucru la persoana iubita, sau daca ati observat nu v-ati gandit ca o sa fie vreo problema, dar veti descoperi ca dupa un timp o sa inceapa sa va deranjeze, apoi sa va enerveze, apoi cu ochii negri si umflati din cauza noptilor nedormite si a oboselii acumulate bagati divort chiar daca persoana e un ingeras ziua. Cauza o costituie partea cealalta, la care multi nu se mai gandesc si cand o descopera micul colt de rai parca nu mai e asa de divin cum credeau. Asta din cauza ca partenerul lor de cuplu sforaie.

Sunt unii oameni care sforaie de falfaie perdelele, trepidează peretii, iar la gura lor parca “bolboroseste” un motor Diesel de locomotiva. Ei isi vad de somn cu zgomotul lor de gater pentru taierea lemnelor si marele dezastru este pentru parte­nera din pat. Ca innebunesc bietele consoarte de atata vajaiala a sforaitului, se muta in alte camere, dar zgomotul din gâtlejul sotului patrunde si prin usa inchisa. Si ce e cel mai grav, este ca unii nici nu se simt, zic ca ei nu sforaie, sau ca daca ai fi obosita si ti-ar fi somn ai dormi oricum nu ai mai sta sa il asculti pe el.

Foarte multi oameni sforaie. Se ajunge si la situatia caraghioasa ca sforaie si copiii. Vezi cate un prichindel adormit în patutul lui care sforaie gospodareste de se alarmează familionul. In foarte multe situatii, sforaitorii ajung pe mana chirurgilor care trebuie sa umble la valul palatin, adica la cerul gurii pentru a-l modifica, intrerupand astfel obiceiul sforaitului în fortissimo.

În Franţa, această intervenţie împotriva sforăitului se încadrează în chirurgia somnului. Date fiind motivele de divorţ furnizate de sforăit, americanii numesc aceste intervenţii chirurgia cuplului. Dacă la sforăit se asociază şi apneea, adică întreruperea respiraţiei în timpul somnului, fenomenul devine mai complex. Oprirea respiraţiei în timpul somnului este altceva decât sforăitul simplu.

Conferenţiar doctor Codruţ Sarafoleanu, şeful Clinicii ORL de la Spitalul “Sfânta Maria”, explică. Sforăitul apare ca urmare a unui efect fizic. Vălul palatin, adică cerul gurii, devine mai flasc, mai moale o dată cu trecerea anilor şi acest văl palatin cu tonus scăzut fâlfâie ca un drapel în curentul de aer al respiraţiei. Din această vibraţie, fluturare a cerului gurii în partea din spate, se naşte sforăitul. Se întâmplă ca acest văl palatin fără tonus, prea relaxat să acopere şi faringele, de unde apar sfo­răiturile şi parţial întreruperile de respiraţie în somn.

Care sunt factorii care favorizează apariţia sforăitului? În primul rând, oamenii care sforăie sunt graşi şi este necesar ca ei să slăbească. În al doilea rând, înfundarea nasului, blocarea lui prin deviaţii de sept, vegetaţii prea mari, rinite cronice, hipertrofia amigdalelor cauzează apariţia sforăitului. O limbă prea mare creează şi ea condiţii pentru apariţia sforăitului. Există, pe lângă amigdalele palatine, cele din fundul gurii, şi o altă amigdală, linguală, situată la baza limbii. Dacă această amigdală de la baza limbii se îngroaşă, se creează o altă condiţie de a sforăi. Şi bolile pulmonare pot fi factori favorizaţi pentru sforăit, dar mai ales pentru apnee, adică oprirea respiraţiei în somn. Fumătorii sunt adesea mari sforăitori. Ca şi cei care consumă alcool. Oamenii care mănâncă seara mult, care au transformat cina în principala masă, ajung şi ei la sforăit.

Care sunt cauzele ce provoacă apnee, adică respiraţia cu întreruperi în timpul somnului? Astmul duce la apnee. Bronşita cronică obstructivă conduce şi ea la apnee. Necazurile cardiace şi dereglările sistemului nevos central sunt şi ele cauze de întreruperi ale respiraţiei în somn. La copii, vegetaţiile prea mari blochează nasul şi se ajunge la sforăit. Aceşti polipi cresc în volum după fiecare infecţie respiratorie. Aceste vegetaţii mărite blochează partea din spate a nasului. Aşa că, atunci când polipii cresc în dimensiune, trebuie scoşi. Îndepărtarea vegetaţiilor, a polipilor, se impune şi după otite seroase prea dese. Cei cu apnee, deci întrerupere de respiraţie în somn, dar şi cu sforăit ajung la agravarea acestor stări şi prin abuzul de picături în nas.
Prea multe picături în nas usucă nările şi îngroaşă mucoasa nazală, astfel că este îngreunată şi mai mult respiraţia. Abuzul de picături puse în nas îi obligă pe orelişti să taie din mucoasa îngroşată fie cu laser, fie cu unde de radiofrecvenţă sau chiar cu bisturiul pentru a lărgi drumul respiraţiei. Rinosinuzita sau tumorile în nas blochează şi ele trecerea respiraţiei şi apare sforăitul. De vină pentru sforăit sunt şi amigdalele palatine, cele din fundul gurii. Când ele au o dimensiune prea mare se pot chiar uni şi bloca respiraţia. În aceste situaţii, trebuie făcută o intervenţie asupra amigdalelor, dar e bine să nu fie scoase în întregime, ştiută fiind importanţa lor în lanţul de apărare imunitară. Tocmai de aceea, chirurgii orelişti, pentru a micşora amigdalele, vaporizează cu laser parte din ţesutul lor şi oamenii nu mai sforăie.

Există însă cazuri în care trebuie să se facă o intervenţie de către chirurgii orelişti asupra vălului palatin. Conferenţiar doctor Codruţ Sarafoleanu spune că această porţiune a vălului palatin îşi pierde din tonus, devine mai moale cu trecerea anilor şi vibrează în curentul de aer, rezultând zgomotul sforăitului. Ca atare, oreliştii se văd obligaţi să sculpteze şi să remo­deleze vălul palatin.

Intervenţiile mai noi se fac cu laser, fie cu unde de radiofrecvenţă. Dar trebuie să se vadă ca nu cumva, tăind prea mul din vălul palatin, să apară riscul ca alimentaţia să refuleze pe nas, adică să iasă pe nas. Tocmai de aceea se fac operaţii de scurtare a vălului palatin în trepte, adică mai multe reprize, pentru a constata după fiecare intervenţie asupra vălului palatin cum s-a diminuat sforăitul. Mai există şi altfel de intervenţii care vizează rigidizarea vălului palatin. Astfel, în vălul palatin se introduce un electrod de radiofrecvenţă sau o fibră subţire de laser care vaporizează ţesutul. Apoi, în locul respectiv, apare o cicatrice în mod voit vicioasă. Această cicatrice face mai rigid vălul palatin ca să nu mai fâlfâie în curentul de respiraţie, provocând sforăitul. Oricum, aceste intervenţii trebuie să se asocieze cu o cură de slăbire şi cu renunţarea la fumat.

Sforăitorii mai au o soluţie: să-şi pună noaptea pe faţă o mască conectată la un aparat care suflă un curent ce dilată traheea, ajutând respiraţia şi domolind sforăitul. Dar stai şi te întrebi ce a câştigat biata nevastă care nu se mai trezeşte din sforăit, dar când se scoală noaptea vede alături o creatură cu o mască pe faţă, de sare pe fereastră de spaimă.

Exista parerea ca trebuie sa fluieri ca sa-l faci pe sforaitorul de alaturi sa nu mai arunce decibeli din gura. Altii ii zguduie pe partenerii de somn, ca sa-i trezeasca si sa intrerupa sforaitul urias, care le alunga orice clipa de somn. Iar alte femei sunt obligate la solutia extrema si baga hartii de divort la tribunal, ca sa scape de noptile de groaza pline de larma facuta de sforaitor. Mai bine rupe mariajul decat sa fie bantuita biata consoarta de insomnii in fiecare noapte.


Etichete: Utile în Viaţă
Procesez....
  • Facebook
  • Y!Messenger
  • iOrbix

4 Comentarii la “Partea cealalta”

  1. Mika says:

    Hai k unii prea exagereaza … iar faza cu divortul din cauza sforaitului mi se pare o prostie – pai de ce nu doarme inainte cu el/ea sa vada daca sforaie sau nu … Sforaitul e de cand lumea, am auzit ca se produce si atunci cand dormim cu perna ridicata, adica atunci cand nu mentinem capul si coloana in aceiasi linie orizontala… Ce ne place sa ne plangem din orice prostie oh go on Sa privim insa si partea buna a „dezastrului” big grin si anume ca pot fi impiedicate anumire nenorociri. Am citit acum mult timp cum 2 soti s`au salvat in ultimele momente de o intoxicatie cu CO – sotia trezita de sforaiturile sotului si`a dat seama ca respira greu si ca nu putea sa distinga bine lucrurile din incapere, avand vederea incetosata – a reusit sa iasa afara din camera impreuna cu sotul si astfel s`au putut salva.

  2. admin says:

    Poate, dar intamplarile ca asta sunt foarte putine, mai putine si decat omorurile din cauza sforaitului. De exemplu, intr-o noapte, unu din bucuresti nu a mai suportat sforaitul vecinului de deasupra si a urcat, i-a batut la usa, si cand a deschis ala usa i-a infipt un cutit in piept.
    Acum spui ca nu conteaza, dar cand vei fi obosita si vei vrea sa dormi si nu vei putea o sa o iei razna. Pe timp de zi suporti orice dar noaptea organismul are nevoie de odihna si daca nu o primeste nu vei mai fi buna de nimic nici ziua. Sunt atatia care si-au prins mainile la servici ca nu se mai puteau concentra din cauza nesomnului si cate si mai cate. O sa rezisti o noapte, doua, o luna, doua dar oboseala te va ajunge din urma si iti vei dori o noapte linistita, tacuta, astfel incat sa nu te mai trezesti din jumatate in jumatate de ora ca sa il misti si sa ai un somn odihnitor. Si atunci o sa dormiti separat.

  3. R. says:

    mi’aduc aminte de taica’miu-Dumnezeu sa’l ierte- ca el sforaia asa.straight face doamne laughing nu ca s’ar fi daramat perdele dar era chiar funnt uneori.happy ma rog..pana ii ‘zguduiai’ putin ca sa inteleaga ca sforaie si apoi se intorcea pe o parte si dormea…

    *p.s: La faza cu *divortu’* ar fi un motiv bun chiar pentru doamnele care abia asteapta sa pune mana pe banii sotului [si sa scape si de sot]

    • admin says:

      tot e bine ca se oprea cand dormea pe-oparte ca altii sforaie din orice pozitie, asta una, a doua e ca altii mai dau si din picioare noaptea sau mai trag cate-un vant de se aude de afara laughing

Scrie un Comentariu