Posta Romana

aprilie 16 1.507 Like to Share? Comentează Text Mare-Text Mic

Ieri m-am dus si eu ca tot omul sa imi platesc „darile”. Cum conturi electronice nu am, iar reprezentantele firmelor care imi furnizeaza serviciile respective sunt departe am ales sa ma duc la coltul blocului la Posta Romana.. m-am gandit ca in 5-10 minute termin, da de unde.

Am ajuns acolo la ora 13:05 un lucru foarte rau pentru ca de la 13:00 la 13:30 au pauza.. pentru ce nu stiu ca stateau acolo de vorba, nu era o pauza de masa sau ceva. Multi oameni asteptau deja la usa „marea deschidere” ceea ce ma duce cu gandul ca nu la 13 au luat pauza ci mai dinainte. In fine, iata cum 5-10 minute s-au transformat in 30 de minute de asteptat afara in ploaie, ca doamnele sa isi termine cafeluta.

Si nu e vorba doar de indurat umezeala si frigul taios ci si comentariile pensionarilor care stateau la coada, si care neavand ce face stau cu ochii lipiti de televizor si i-a marcat summitul NATO si s-au apucat sa povesteasca, sa formuleze idei, ipoteze despre razboi, Bush, Basescu, bomba nucleara, ba chiar s-a ajuns si la Hitler si sistemul nazist. Bineinteles Ceausescu a fost pomenit de cateva ori, ba chiar pot sa va reproduc un astfel de context: „Stiti de ce pe timpul lui Ceausescu era ora Romaniei la 3 la 4 si acum este la 12-1 noaptea?? Pentru ca acum am intrat si noi un UE si am trecut la ora Europei.” Stia el ceva dar ceilalti nu stiau, nu au inteles si a iesit mandru din aceasta confruntare de idei.. cel putin pe moment.

Induiosator este faptul ca, desi sunt oameni care au muncit o viata intreaga, erau slabi, amarati, imbracati in niste zdrente si purtand incaltaminte asemenea celei din targurile de mana a doua, iar acela dintre ei care a fost doctor inginer parea a fi cel mai dus cu pluta.. cei drept el odata stia dar acum l-a lasat memoria si incepe sa le incurce, nu mai are fluenta in vorbire, lasa idei neterminate.. stateam acolo intr-o parte si ma uitam.. daca nu ar fi fost blocurile din jur ar fi fost exact un peisaj de la tara, fie el din fata postei sau din fata barului.

Imaginati-va in stanga in jur de sapte oameni in varsta tainuind de zor probleme sociale, economice si de politica printre ei fiind ratacit un baiat la care cel care vorbea, atunci cand facea cate-o asa zisa gluma ii dadea razand un cot si respectivul incepea sa zambeasca.. parca ii apasa pe buton.

In partea dreapta in mijloc, o tiganca venise cu fata acesteia probabil sa ii ridice alocatia sau sa isi ia ajutorul social.. ea era imbracata intr-o fusta lunga neagra, incretita, cu motive florale, o geaca neagra de piele si cu parul impletit iar fata acesteia pe undeva la 12-13 ani era imbracata in niste adidasi vechi, de fapt toata imbracamintea ei era stearsa.. dar nu era imbracata in stilul tiganesc ci in haine oarecum normale.. uitandu-ma in ochii ei tristi, ma gandeam, la saracia in care traiesc oamenii acestia, ce o fi in sufletul ei, ceilalti sunt mai in varsta, sunt mai caliti dar ea, este un copil, ce este in sufletul ei cand vede si ea la alt copil in mana ceva dulce, sau o sticla de suc.. probabil tine in ea si nici nu ii mai cere mamei ei, vazand ca nu are de unde si ca o face sa sufere si pe ea.. daca ar avea sunt sigur ca i-ar da si luna de pe cer dar este blestemata si ea, ca si ceilalti asemeni ei sa traiasca intr-o lume in care sunt marginalizati, bruscati, fara niciun viitor, ratacind ca niste animale care traiesc de pe o zi pe alta cu ce apuca, si cu nimicul pe care il aduc sotii lor acasa dupa o zi grea de munca la un roman care profita de el. Pe urma cica de ce sunt rai tiganii, de ce fura, de ce fac fel de fel de lucruri.. eu daca as fi fost in locul lor as fi cedat de mult.. ma mir ei cum mai tin de nu rabufnesc, cum mai gasesc taria sa inceapa o noua zi.

In stanga era o fata asemeni celor de la tara, iar uitandu-ma la Dacia ruginita cu care venisa, poate era chiar de la tara. In dreapta era o batrana, imparfumata, data cu ruj, cu parul prins, care asculta atenta la ce spuneau barbatii acolo si mai zambea din cand in cand si simtea nevoia sa intre in vorba cu mine.. sau sa ma intrebe ceva ca de cate ori spunea cate unu o povestioara din-asta total aberanta, intorcea capul spre mine, tragea aer in piept si da sa zica ceva dar vedea ca nu ma uitam la ea si renunta. Nu ca as fi rau dar, uneori nu mai scapi asa de taina lunga si degeaba.

Peisajul era completat de natura.. frumoasa si splendida natura care era de un verde cum nu mai vazusem de mult.. probabil ploaia a curatit frunzele pline de praf.. undeva intr-un colt, inflorisera timide doua floricele galbene.. razele mele de soare pe pamant sub un cer innorat, imi incantau privirea si faceau ca timpul sa se scurga mai repede.. pierzandu-ma in petalele lor mi-a distras atentia un catel care venisa sa isi faca nevoile in celalalt colt de natura.. asa ca ma uit la ceas, sa nu se intimideze catelusulhappy si vad ca este ora 13:30.

Pe la 13:33 vine una din postarite si deschide usa zicand:”mai asteptati 5 minute ca mie nu imi merge calculatorul”. Asteptam noi 10 minute, unul din batranei bate in geam, ca daca nu batea cred ca asteptam mult si bine.. bineinteles, intre timp au mai venit si altii, si hai ca ne lasa sa intram inauntru dar „sa stam cuminti ca nu merge calculatorul”. Dupa 1 minut asa porneste calculatorul.. ura! .. m-am gandit ca in sfarsit plec si la 14 sunt acasa.. da de unde, cand sa introduca nu-stiu-ce parola nu o avea ca era la sefu postei.. sa il sune pe ala, aveau doar numarul lui de telefon de acasa, nu aveau mobilul.. si daca am vazut asta.. am zis @$##$@# si am plecat acasa.. am stat 40 de minute, daca nu mai bine, degeaba.
Sper sa am mai mult noroc astazi si sa nu se ia curentul, calculatorul sa mearga, si sa nu fie o coada pana in strada.


Experienţe
Procesez....
  • Facebook
  • Y!Messenger
  • iOrbix
Nu sunt Comentarii la “Posta Romana”

Scrie un Comentariu